|
 Considerată
perla staţiunilor de pe Valea Oltului, Călimăneşti - Căciulata este renumită
pentru efectele terapeutice ale apelor sale minerale, pentru bioclimatul său
şi pentru numeroasele puncte de atracţie turistică din zonă. Conform
Institutului Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie –
Ministerul Sănătăţii şi Familiei, staţiunea Călimăneşti - Căciulata se
încadrează în categoria staţiunilor balneoclimaterice de interes general din
România.
Totodată, conform H.G. nr. 1122/2002, Direcţia Generală de Autorizare a
Autorităţii Naţionale pentru Turism din cadrul Ministerului Transporturilor,
Construcţiilor şi Turismului, atestă Călimăneşti – Căciulata ca staţiune
turistică balneară, ce dispune de resurse de substanţe minerale, ştiinţific
dovedite şi tradiţional recunoscute ca eficiente terapeutic, de instalaţii
specifice pentru cură şi care au o organizare ce permite acordarea
asistenţei medicale balneare în condiţii corespunzătoare.
|
 Resursele turistice naturale din staţiune şi din
împrejurimi sunt reprezentate de:
Munţii Cozia - masiv muntos situat în SV Munţilor
Făgăraş prezintă forme de relief de un pitoresc deosebit
(abrupturi, creste zimţate, turnuri, mici escavaţii de
peşteri, forme antropomorfe, ca de pildă: "Sfinxul
Coziei", "Ciobănaşul", "Haiducul", "Ursul", "Faraonul"
etc.). Altitudine maximă este 1660 m (vf. Cozia).
Parcul Naţional Cozia - Masivul Cozia este străbătut
de apele râului Olt prin defileul Gura Lotrului – Cozia,
fiind constituit într-un parc (17.100 ha) de o deosebită
originalitate cu un specific aparte care s-a păstrat în
decursul vremurilor, mai ales sub aspect geologic,
naturalistic şi peisagistic. Din punct de vedere botanic
există aici una dintre cele mai pitoreşti şi valoroase
colecţii de plante din judeţul Vâlcea şi poate chiar din
ţară. Doar sub aspect floristic în acest spaţiu sunt
identificate aproximativ 800 de specii decorative. Se
găsesc laolaltă plante alpine, subalpine, plante
termofile şi plante rare (garofiţa de munte, iedera albă,
laleaua pestriţă, mixandrele de stâncă, floarea de colţ).
Şi fauna este bine reprezentată, cele mai importante
specii fiind capra neagră şi râsul dar şi speciile de
origine mediteraneană scorpionul şi vipera cu corn.
Defileul Oltului - parte integrantă a parcului este un
coridor ecologic deschis păsărilor în migraţia lor spre
Europa (Lăstunul de stâncă). 
Oltul - În aval de confluenţa cu râul Cibin, Oltul îşi
croieşte, pe o distanţă de circa 40 km (între Turnu Roşu
şi Călimăneşti), unul dintre cele mai mari şi
spectaculoase defilee din Carpaţii româneşti,
străpungând transversal, de la N la S, Carpaţii
Meridionali.
Munţii Căpăţânii – se întind de la Călimăneşti până la
Vaideeni, având cele mai ridicate înălţimi în partea
vestică a masivului Năruţiu (1.550 m în Cârligele
Olăneştilor). Din acest nod geografic pornesc spre nord
numeroase contraforturi muntoase scurte şi înclinate iar
spre Olt culmi cu aspect de muchii punctate de vârfurile:
Sturii - 1.380 m, Foarfeca - 857 m, Plaiul Lotrişorului
- 876 m, Vârful Olăneştilor - 1.416 m, Dosul Pământului
- 1.219 m, Fruntea lui Dat - 1.1.79 m.
Piramidele din Valea Stăncioiului (Râmnicu Vâlcea).
Cunoscută şi sub numele de Piramidele de Pământ,
rezervaţia geologică este extinsă pe o suprafaţă de 12
ha.
|
Resursele turistice antropice din
staţiune şi din împrejurimi sunt reprezentate de:
 Ansamblul
Mânăstirea Cozia, cel mai vechi şi mai important monument de arhitectură şi
artă medievală din Ţara Românească, este situată la 5 km de staţiune şi
datează din anii 1387-1388, fiind ctitoria domnitorului Mircea cel Bătrân,
care este îngropat aici. Lângă mormântul domnului îşi doarme somnul de veci
mama lui Mihai Viteazul, călugărita sub numele de Teofana. În cadrul
Mânăstirii, se pot vedea picturi murale datând din 1391. Din ansamblul
arhitectonic de la Cozia se remarcă biserica bolniţei, construită la
începutul secolului al XVI-lea, care păstrează în interior frescele
originale, printre chipurile zugrăvite fiind şi portretul lui Mircea cel
Bătrân şi a fiului său. Muzeul Mânăstirii Cozia adăposteşte o valoroasă
colecţie de icoane. Monument UNESCO.
 Mânăstirea
Turnu – ce poartă hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului , a fost
ctitorită în anul 1676 de către mitropolitul Varlaam. Este un monument
istoric şi de arhitectură religioasă. În apropierea acestui vechi aşezământ
monastic se păstrează şi astăzi unele vestigii istorice renumite cum ar fi :
castrul roman ”Arutela”, stânca de piatră numită ”Masa lui Traian” şi băile
termale de la Bivolari – pe malul stâng al Oltului.
 Schitul
Ostrov, ctitorită de Neagoe Basarab şi construită între anii 1518-1522.
Păstrează picturi murale interioare din 1752-1715. Este situată pe o insulă
din mijlocul Oltului, unde este amenajat şi un parc cu circa 50 de specii de
arbori şi arbuşti.
Mânăstirea Cornetu, ce poartă hramul Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul,
este situată la 20 km de staţiune, în apropiere de Brezoi, în satul
Călineşti. Mânăstirea a fost ctitorită în anul 1666 de vornicul Marej
Basescu.
Mânăstirea Stânişoara (5 km de staţiune), ctitorită în anul 1747, este un
vechi monument istoric şi de arhitectură religioasă.
Mânăstirea Frăsinei este situată în localitatea Muerească, la 45 km de
staţiune. Mânăstirea, de călugări, cuprinde: Biserica Veche Naşterea Sf.
Ioan Botezătorul (1710) şi Biserica Mare Adormirea Maicii Domnului
(1860-1863), ctitor episcopul Calinic al Râmnicului. Este singura Mânăstire
din ţară a cărei avere nu a fost secularizată. Are regim athonit, prin care
numai bărbaţii au acces în Mânăstire. Aici se află braţul sfintei moaşte ale
mucenicului Trifon şi o mică parte din moaştele Sfântului Mucenic Calinic.
|
Turismul montan – drumeţie montană,
este favorizat de existenţa a mai multor trasee montane practicabile de
către iubitorii de munte:
- Căciulata - Păuşa - Dealul Păuşa - Curmătura "La Troiţă" - Poiana
Stânişoarei - Muchia Vlădesei - Muntele Durduc;
- Căciulata - Cozia - Poiana Bivolari - Stâna "La Muşeţel" - Curmătura "La
Troiţă" - Poiana Stânişoarei
Turismul pentru agrement nautic – se poate
practica pe râul Olt (hidrobiciclete, şalupe de agrement, plimbări cu
vaporaşul, piscine plutitoare etc.). În prezent dotările sunt insuficiente,
dar prezenţa lor în staţiune se poate constitui ca un important punct de
atracţie pentru turişti.
Turismul de vânătoare şi pescuit sportiv –
se poate practica datorită faunei şi ihtiofaunei bogate şi diversificate ce
populează Munţii Cozia, apele repezi de munte şi râul Olt
Turismul cultural şi de pelerinaje – existenţa
în împrejurimi a numeroase biserici şi mănăstiri cu un patrimoniu cultural
inestimabil, fac din staţiunea Călimăneşti – Căciulata un important punct de
atracţie pentru pelerini şi pentru iubitorii de artă, istorie şi cultură
Turismul de circulaţie/tranzit – este favorizat
de amplasarea staţiunii pe drumul european E 81 (Halmeu – Satu Mare – Cluj
Napoca – Sebeş – Sibiu – Piteşti – Bucureşti), ce leagă Ardealul de capitală.
Turismul la sfârşit de săptămână – este o formă
de turism care este tot mai larg practicată de populaţia din mediul urban.
Amplasarea staţiunii la 18 km de Râmnicu Vâlcea, 49 km de Curtea de Argeş
stimulează această formă de turism
Turismul de odihnă şi recreere - se practică şi
în prezent, mai ales în perioada estivală
În plus, amplasarea staţiunii Călimăneşti de-a lungul
unei importante căi de acces, respectiv drumul european E81, ce leagă
Ardealul de Bucureşti, situarea în apropierea unor importante oraşe, precum
Râmnicu Vâlcea (18 km), Curtea de Argeş (50 km), Sibiu (81 km), Piteşti (90
km), prezenţa factorilor naturali, dar şi a atracţiile culturale şi
religioase din zonă, oferă Călimăneştiului un cadru favorabil practicării
dezvoltării turismului de afaceri, tot timpul anului.
O parte din structurile de primire turistică din staţiune
deţin deja o bază tehnico - materială necesară organizării de conferinţe,
convenţii, reuniuni, târguri etc., precum:
Hotel Căciulata – 3 săli de conferinţă cu o capacitate
de până la 50 de locuri cu dotările corespunzătoare (retroproiector, ecran);
Hotel Oltul – 2 săli de conferinţe cu o capacitate de
până la 80 de locuri cu dotările corespunzătoare;
Hotel Cozia – o sală polivalentă cu o capacitate de 220
locuri;
Hotel Central – săli de conferinţe.
Datorită îmbunătăţirii ofertei specifice turismul de afaceri s-a dezvoltat
în ultimii ani asfel încât dacă în anul 2000 acesta deţinea o pondere de 12
%, în anul 2004 această pondere este de 17 % - devenind astfel a doua formă
de turism ca importanţă, practicată în cadrul staţiunii, cu largi
perspective de creştere în anii următori – evoluţia principalelor forme de
turism practicate în Călimăneşti se observă în tabelul şi graficul de mai
jos:
În ultimii patru ani, la nivelul staţiunii Călimăneşti – Căciulata
principalele forme de turism practicabile au cunoscut următoarea evoluţie:
Turismul balnear a cunoscut o tendinţă descendentă,
astfel încât, dacă în anul 2000 acesta deţinea o pondere de 73 %, în anul
2004 ponderea acestuia este de 66 %;
Turismul de afaceri s-a dezvoltat în ultimii ani,
datorită îmbunătăţirii ofertei specifice acestei forme de turism, astfel
încât dacă în anul 2000 acesta deţinea o pondere de 12 %, în anul 2004
această pondere este de 17 %;
La nivelul anului 2004, turismul de odihnă atrage 12 %
din preferinţele turiştilor, iar cel de tranzit 5 %.
|
|
|
